Sectorul forestier romanesc si schimbarile climatice

Padurile si sectorul forestier al Uniunii Europene contribuie la reducerea amprentei de carbon  a Europei cu 13%. Printr-un management forestier adecvat si o diversificare a produselor din sectorul forestier (inclusiv a energiei verzi) se poate ajunge la o contributie de aproximativ 22%. Strategiile ce vor fi urmarite in cadrul Uniunii Europene vor crea anumite oportunitati pentru statele membre, iar valorificarea acestora ar trebui sa fie o prioritate a sectorului forestier din Romania.

Padurile Romaniei si sectorul forestier romanesc au cateva particularitati de care elaborarea politicilor forestiere va trebui sa tina cont:

  1. Romania poate creste suprafata fondului forestier national. Daca in celelalte state membre UE suprafata fondului forestier a tot crescut, Romania are avantajul existentei unei suprafete insemnate de terenuri degradate care pot fi ameliorate prin impadurire. In plus, prin crearea retelei de perdele forestiere de protectie, suprafata ocupata de paduri ar putea creste. Politicile de stat din domeniu vor trebui sa creeze conditiile pentru ca proprietarii acestor terenuri sa doreasca impadurirea. (si asta nu doar in beneficiul statului, ci si in beneficiul proprietarilor).
  2. Substituirea padurilor derivate si promovarea speciilor adaptate noilor conditii de mediu – In Romania o parte din paduri nu corespund in ce priveste compozitia, cu ceea ce pot oferi statiunile respective. In acelasi timp, tinand cont de predictiile climatice (in zona tarii noastre se prognozeaza o aridizare in special a zonei sudice si sud-estice), arealul unor specii se modifica (conform cercetarilor existente s-a determinat o urcare altitudinala a arealului speciilor din Romania cu 100 m la o modificare a temperaturii medii de 0.6 grade Celsius). Normele tehnice vor trebui adaptate astfel incat rezultatele cercetarilor sa poata fi implementate. Doar in acest fel padurea va putea fi stabila si in acelasi timp va putea asigura continuitatea productiei de material lemnos.
  3. Padurile private ce reprezinta aproximativ 50% din fondul forestier national sunt detinute de un numar foarte mare de proprietari – in acest sens va trebui ca statul sa intervina si sa stimuleze asocierea  (si in acest fel si gestionarea padurilor pe suprafete mari). Unul din mijloace ar fi subventionarea acestor terenuri forestiere incepand de la o anumita limita de suprafata, precum si acordarea de facilitati doar asociatiilor de proprietari.
  4. O mare parte din padurile private (in special cele retrocedate cu Legea 18/1991sunt bracuite sau regenerate cu specii pioniere, specii ce nu ofera o utilizare superioara a lemnului (din majoritatea urmand a se recolta doar lemn de foc), si deci nici o sechestrare corespunzatoare a carbonului. Aceste paduri, prin implicarea autoritatii statului si a specialistilor silvici, pot fi refacute, astfel incat compozitia arboretelor sa fie una corespunzatoare tipului natural de padure, iar materialul lemnos sa poata avea utilizare superioara.
  5. Gradul de industrializare a materialului lemons este scazut.  In momentul de fata Romania exporta majoritar cherestea. Prin politici forestiere adecvate, statul trebuie sa stimuleze industria mobilei, micii mestesugari ce folosesc lemnul, precum si cercetarea (aceasta din urma ar putea identifica noi produse ce au la baza materialul lemons). Paralel, diversificarea produselor oferite de sectorul forestier, sustinuta de o educatie apropiata de mediu, va creste utilizarea produselor forestiere, in detrimentul altor produse, prin fabricarea carora se degaja o mare cantitate de CO2. (ex. folosirea materialului lemnos in constructii in detrimentul BCA).

Practic, la nivelul tarii noastre, prin stimularea sectorului forestier (industrie si proprietari privati), colaborata cu o promovare corespunzatoare a speciilor (in functie si de predictiile climatice existente si statiune) si o crestere a suprafetei fondului forestier (terenuri degradate si perdele forestiere), amprenta de carbon ar putea fi redusa cu mai mult de 22% (cat poate fi media la nivel European).

Toate aceste masuri vor face ca sectorul forestier sa creasca in ponderea economiei nationale, si vor duce la o gestionare durabila a fondului forestier, cu implicatii directe asupra calitatii vietii din Romania.

Sa  nu uitam ca taxarea emisiilor de carbon este doar o chestiune de timp, iar daca Romania va fi pregatita pentru acest lucru va avea doar de castigat.