Sectorul forestier romanesc si schimbarile climatice

Padurile si sectorul forestier al Uniunii Europene contribuie la reducerea amprentei de carbon  a Europei cu 13%. Printr-un management forestier adecvat si o diversificare a produselor din sectorul forestier (inclusiv a energiei verzi) se poate ajunge la o contributie de aproximativ 22%. Strategiile ce vor fi urmarite in cadrul Uniunii Europene vor crea anumite oportunitati pentru statele membre, iar valorificarea acestora ar trebui sa fie o prioritate a sectorului forestier din Romania.

Padurile Romaniei si sectorul forestier romanesc au cateva particularitati de care elaborarea politicilor forestiere va trebui sa tina cont:

  1. Romania poate creste suprafata fondului forestier national. Daca in celelalte state membre UE suprafata fondului forestier a tot crescut, Romania are avantajul existentei unei suprafete insemnate de terenuri degradate care pot fi ameliorate prin impadurire. In plus, prin crearea retelei de perdele forestiere de protectie, suprafata ocupata de paduri ar putea creste. Politicile de stat din domeniu vor trebui sa creeze conditiile pentru ca proprietarii acestor terenuri sa doreasca impadurirea. (si asta nu doar in beneficiul statului, ci si in beneficiul proprietarilor).
  2. Substituirea padurilor derivate si promovarea speciilor adaptate noilor conditii de mediu – In Romania o parte din paduri nu corespund in ce priveste compozitia, cu ceea ce pot oferi statiunile respective. In acelasi timp, tinand cont de predictiile climatice (in zona tarii noastre se prognozeaza o aridizare in special a zonei sudice si sud-estice), arealul unor specii se modifica (conform cercetarilor existente s-a determinat o urcare altitudinala a arealului speciilor din Romania cu 100 m la o modificare a temperaturii medii de 0.6 grade Celsius). Normele tehnice vor trebui adaptate astfel incat rezultatele cercetarilor sa poata fi implementate. Doar in acest fel padurea va putea fi stabila si in acelasi timp va putea asigura continuitatea productiei de material lemnos.
  3. Padurile private ce reprezinta aproximativ 50% din fondul forestier national sunt detinute de un numar foarte mare de proprietari – in acest sens va trebui ca statul sa intervina si sa stimuleze asocierea  (si in acest fel si gestionarea padurilor pe suprafete mari). Unul din mijloace ar fi subventionarea acestor terenuri forestiere incepand de la o anumita limita de suprafata, precum si acordarea de facilitati doar asociatiilor de proprietari.
  4. O mare parte din padurile private (in special cele retrocedate cu Legea 18/1991sunt bracuite sau regenerate cu specii pioniere, specii ce nu ofera o utilizare superioara a lemnului (din majoritatea urmand a se recolta doar lemn de foc), si deci nici o sechestrare corespunzatoare a carbonului. Aceste paduri, prin implicarea autoritatii statului si a specialistilor silvici, pot fi refacute, astfel incat compozitia arboretelor sa fie una corespunzatoare tipului natural de padure, iar materialul lemnos sa poata avea utilizare superioara.
  5. Gradul de industrializare a materialului lemons este scazut.  In momentul de fata Romania exporta majoritar cherestea. Prin politici forestiere adecvate, statul trebuie sa stimuleze industria mobilei, micii mestesugari ce folosesc lemnul, precum si cercetarea (aceasta din urma ar putea identifica noi produse ce au la baza materialul lemons). Paralel, diversificarea produselor oferite de sectorul forestier, sustinuta de o educatie apropiata de mediu, va creste utilizarea produselor forestiere, in detrimentul altor produse, prin fabricarea carora se degaja o mare cantitate de CO2. (ex. folosirea materialului lemnos in constructii in detrimentul BCA).

Practic, la nivelul tarii noastre, prin stimularea sectorului forestier (industrie si proprietari privati), colaborata cu o promovare corespunzatoare a speciilor (in functie si de predictiile climatice existente si statiune) si o crestere a suprafetei fondului forestier (terenuri degradate si perdele forestiere), amprenta de carbon ar putea fi redusa cu mai mult de 22% (cat poate fi media la nivel European).

Toate aceste masuri vor face ca sectorul forestier sa creasca in ponderea economiei nationale, si vor duce la o gestionare durabila a fondului forestier, cu implicatii directe asupra calitatii vietii din Romania.

Sa  nu uitam ca taxarea emisiilor de carbon este doar o chestiune de timp, iar daca Romania va fi pregatita pentru acest lucru va avea doar de castigat.

Sectorul forestier si schimbarile climatice

Traim intr-o lume in continua miscare, in care omul a inceput sa inteleaga rolul naturii in viata fiecaruia, a inceput sa fie mai responsabil, a inceput sa se gandeasca la generatiile urmatoare si la rolul sau in asigurarea continuitatii resurselor, a inceput sa ceara ca lucrurile ce il inconjoara sa fie verzi.

Padurile ocupa 38% din suprafata Europei, iar ecosistemele forestiere, impreuna cu produsele padurii si energiile regenerabile produse de padure contribuie cu 10-13% la reducerea amprentei de carbon a Europei.

In contextul in care fiecare tara s-a angajat, la Paris, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (respectiv a amprentei de carbon), se pune problema cum poate fiecare sector al economiei sa participe.

Studiile recente arata ca printr-un management corespunzator la nivelul Europei, padurile pot oferi mult mai mult, ar putea chiar contribui cu pana la 20-25% la reducerea amprentei de carbon a Europei.

Fiecare tara sau grup de tari europene are anumit specific al sectorului forestier, prin urmare oportunitatile sunt diferite.

Important este ca fiecare tara sa isi stabileasca niste obiective concrete, si sa fie constienta de oportunitatile specifice existente.

Europa a inteles ca padurile pot oferi mai mult, managementul forestier trebuie sa profite de oportunitatile existente, iar sectorul forestier trebuie sa isi inteleaga rolul  in economia Europei.

In sectorul forestier european se desprind trei idei principale:

  • Cresterea contributiei sectorului forestier pana la 20-25 % din reducerea amprentei de carbon a Europei, pana in 2040-2050;
  • Regandirea sectorului forestier si utilizarea tehnologiilor moderne in sensul apropierii acestora de natura (inclusiv cresterea importantei utilizarii produselor forestiere prin inlocuirea altor produse cu amprenta de carbon ridicata – ex. Utilizarea lemnului in constructii si astfel sechestrarea unei cantitati mai mari de carbon pe de o parte si reducerea emisiilor prin nefolosirea altor produse cu amprenta de carbon – ex. folosirea lemnului in locul BCA) :
  • Taxarea poluatorilor in functie de amprenta de carbon lasata –  Mai devreme sau mai tarziu, datorita schimbarilor din societate, se va impune tot mai mult taxarea celor ce polueaza in functie de amprenta de carbon lasata. Aceasta taxare va face ca in timp tehnologiile sa fie adaptate la natura, iar produsele sa fie obtinute prin practici adecvate, apropiate de natura (dezvoltarea bioeconomiei)

Tinand cont de tendintele mondiale si europene, sectorul forestier din Romania trebuie sa se adapteze, mai ales datorita faptului ca oportunitatile existente pentru noi sunt mult mai diverse, iar padurile Romaniei pot conta in amprenta de carbon lasata de tara noastra la nivel European. 

Doar printr-o gestionare durabila si responsabila a padurilor, Romania poate trece la statutul de tara verde, tara in care ecosistemele forestiere si produsele padurii contribuie la bunastarea societatii.

Dimensiunea arborilor si efectele secetei

Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai evidente, iar padurea, asa cum o stim noi, probabil nu va mai exista.

In toata lumea efectul schimbarilor climatice se resimte in special prin accentuarea extremelor climatice.

Deja Romania se confrunta cu perioade accentuate de seceta ce determina o destabilizare accentuata a ecosistemelor forestiere.

Si pentru ca in alte tari lucrurile se misca, si cercetarea incearca sa determine directia in care probabil se va schimba padurea, s-a studiat in ce masura sunt afectati arborii de efectele secetei, rezultatele fiind unele ingrijoratoare.

Pentru acest proiect au fost studiate 38 de locatii (paduri diferite) unde cercetatorii au incercat sa determine ce efecte are seceta asupra acestor ecosisteme forestiere.

In timpul vietii, arborii de mari dimensiuni acumuleaza in tesuturi cantitati importante de carbon, carbon care prin moartea acestora este din nou eliberat (practic arborii devin sursa de carbon). Mai mult chiar, arborii de mari dimensiuni transpira, si determina eliberarea in atmosfera de vapori, contribuind practic la racirea mediului si formarea norilor. In acelasi timp, prin dimensiunile lor, arborii de mari dimensiuni sunt mediu de viata pentru multe specii de plante si animale, contribuind practic la diversificarea ecosistemului forestier.

Toate aceste functii importante ale acestor arbori de mari dimensiuni sunt sustinute si de cantitatile mari de apa pe care acestia o iau din sol, cantitati de apa fara de care acestia nu mai pot supravietui.

In caz de seceta accentuata, arborii de mari dimensiuni nu mai pot face fata stresului hidric, si incet incep sa intre in declin, mult mai repede decat arborii de dimensiuni mai mici. Prin moartea acestora ecosistemul forestier se destructureaza, isi reduce diversitatea, iar padurea in ansamblu nu isi mai exercita functiile sale.

Rezultatele cercetarilor trebuie sa fie un semnal de alarma pentru toate tarile deoarece schimbarile climatice preconizate vor duce la declinul ireversibil al ecosistemelor forestiere, cu impact direct asupra calitatii vietii tuturor.

Si in Romania, in ultimii ani,acest fenomen s-a accentuat, padurile noastre fiind afectate direct de efectele secetelor prelungite din anii 2012-2013 si 2015. 

Astfel, ne-am intrebat cu totii de ce arborii cei mai mari si mai frumosi din padure incep sa se usuce brusc, iar arborii de mici dimensiuni, mai rezistenti la seceta reusesc sa se adapteze mai usor.

Efectele secetei se vad deja in multe din padurile Romaniei unde, datorita secetelor accentuate, tot mai multe paduri au inceput sa se usuce.arbore uscat

Autoritatile noastre au dat vina pe diversi agenti patogeni, cum sunt gandacii de scoarta (practic daunatori secundari ce au proliferat pe fondul acestui stres hidric accentuat), insa realitatea este una mult mai cruda si ireversibila Padurile dispar datorita efectelor climatice extreme, iar noi ca tara nu reusim sa ne adaptam noilor conditii de mediu.

Avem nevoie de o strategie nationala mult mai flexibila, care sa ne permita o abordare mult mai realista a fenomenului uscarilor din padurile noastre, si chiar o proiectie de viitor asupra modificarii arealului speciilor actuale in functie de schimbarile climatice prognozate la nivel mondial.

Fara o astfel de abordare, in urmatoarele decenii vom asista la o degradare accentuata a ecosistemelor forestiere, cu impact direct asupra calitatii vietii.

Padurea si schimbarile climatice

Chiar acum, la Paris, liderii lumii s-au intalnit pentru a cauta solutii la schimbarile climatice ce se preconizeaza in perioada urmatoare. Concret, oamenii de stiinta avertizeaza ca, fara actiuni imediate omenirea se va confrunta cu o crestere a temperaturii globale de peste 2 grade Celsius, ceea ce ar fi catastrofal pentru omenire.

Desi 2 grade Celsius nu pare o temperatura mare, totusi, pentru majoritatea speciilor de plante si animale aceasta este similara cu extinctia.

Cresterea temperaturii determina migrarea speciilor sau adaptarea acestora, lucru imposibil pentru speciile de arbori, intr-o asa scurta perioada de timp.

Majoritatea tarilor lumii se pregatesc deja pentru asa un scenariu, insa in Romania, lucrurile parca au inghetat undeva in secolul trecut.

De aproape un secol in Romania sectorul forestier a inghetat, cercetarea este subfinantata, iar putinele teme de cercetare promovate nu isi au finalitatea in practica forestiera.

Fara o strategie de viitor asupra padurilor Romaniei, acestea sunt sortite degradarii ireversibile.

Tot ceea ce sa facut pana in prezent este un articol fara finalitate in Legea 133/2015 „atenuarea consecintelor produse de schimbarile climatice asupra padurilor, precum si adaptarea padurilor la schimbarile climatice.”

Ce presupune acest articol si cum va fi realizat nu stie nimeni. Concret au inserat acest articol in codul silvic ca sa arate bine.

Acum, in acest ultimul ceas, padurile Romaniei au nevoie de o strategie de viitor, care sa includa toate previziunile cercetatorilor lumii privind schimbarile climatice, si sa asigure permanenta padurii.

Aceasta strategie de viitor va trebui sa ia in calcul obligatoriu modificarea arealului speciilor existente, modul de asociere a acestora si diversificarea structurii ecosistemelor forestiere atat pe orizontala cat si pe verticala. Doar prin diversitate si stabilitate, ecosistemele forestiere vor fi capabile sa reziste presiunilor climatice la care sunt supuse.

Avem nevoie de implementarea imediata a acestor norme pentru a putea beneficia si in viitor de beneficiile pe care padurea le aduce.

Fara un complex de norme capabile sa raspunda nevoilor padurii, in contextul schimbarilor climatice, ecosistemele forestiere vor continua sa se degradeze, fara a fi capabile sa isi asigure continuitatea si functiile.

Padurea trebuie privita ca o necesitate pentru  omenire, nu ca o sursa continua de venituri.