Leurda

Leurda (Allium ursinum), sau usturoiul salbatic, este o planta de talie medie-mica ce o gasim destul de frecvent in padurile noastre in aceasta perioada.
Leurda creste numai in padurile din Europa Centrala, si desi s-a incercat cultivarea acesteia, nu s-a reusit acest lucru, fiind o planta salbatica.
Prefera in special padurile de stejar, fag si frasin si are calitati exceptionale pentru organismul uman.
In prezent leurda este considerata un aliment-medicament mai puternic decat usturoiul, si asta datorita mediului in care creste, mediu neafectat de interventia omului.
Aceasta planta minune oferita de padure, se foloseste in stare proaspata, fiind culeasa in perioada martie aprilie.
Cei ce recolteaza leurda trebuie sa inteleaga necesitatea taierii ei de la nivelul solului, pe sarite, pentru a se putea regenera (nu se scoate cu radacina si nu se taie toata la rand).
Se consuma in special in salate crude, facute doar cu leurda sau impreuna si cu alte legume de sezon.
Pentru a realiza o detoxifiere a organismului se recomanda consumarea leurdei minim 10 zile, in salate, dimineata, inainte de consumarea altor alimente.
Stramosii nostrii stiau si afectiunile pe care consumul de leurda le amelioreaza: tromboflebita si in general trombozele, ateroscleroza si bolile cardiace, sechelele accidentului vascular cerebral, hipertensiunea arteriala, reumatismul, efectele fumatului, etc.
Avand in vedere numeroasele beneficii pe care leurda le aduce organismului uman, fiecare poate beneficia de “gratuitatea produselor padurii”.
In plus, o plimbare in aer liber prin padure, cu siguranta va reda organismului dumneavoastra vigoarea necesara activitatilor zilnice.
Nu uitati ca padurea ofera mult mai multe produse si servicii pe care putini reusim sa le cunoastem si sa le respectam.

Seva de mesteacan

Si pentru ca primavara bate la usa, va vom prezenta un produs oferit de catre padure- seva de mesteacan.

Mesteacanul  este un arbore ce creste in zonele de deal si multe, pana la aproximativ 1500 m altitudine.

In medicina traditionala mesteacanul are numeroase intrebuintari (in special frunzele si scoarta).

In ultima perioada, tot mai multi proprietari de paduri de mesteacan (mai ales din tarile nordice) reusesc sa obtina si beneficii materiale, fara a fi nevoiti sa isi taie padurile, prin valorificarea sevei de mesteacan.

Acest produs, nou pe piata (insa cunoscut de foarte multa vreme), are numeroase beneficii pentru corpul uman, ceea ce la facut un fel de „bautura la moda” in tarile Europei.  Principalii compusi din seva de mesteacan sunt glucoza, fructoza, derivatii terpinici, vitamina C, numeroase minerale, etc.

Beneficiile oferite de consumarea sevei de mesteacan sunt multiple:

  • imbunatateste functia ficatului prin captarea si eliminarea toxinelor,
  • normalizeaza si imbunatateste activitatea renala prin eliminarea si filtrarea deseurilor aparute in acest sistem,
  • este un foarte bun tonic fizic si psihic,
  • are actiune regeneranta atat la nivelul celulelor cat si a intregului organism,
  • util in combaterea cancerului,
  • ajuta in curele de slabire.

Seva poate fi colectata primavara, in special in martie si aprilie, cand natura se trezeste treptat la viata, iar arborele incepe sa traga apa din sol, dar doar pana la aparitia primelor frunzulite.

Cu un sfredel de 5-10 mm grosime se face o gaura de 3-5 cm adancime in trunchiul mesteacanului, la o distanta de 50-70 cm de la sol, in care se introduce o sonda (sau furtun), ce se va fixa cu un capat in gaura facuta si cu un alt capat intr-un recipient de colectare (poate fi fixata si o panza ce va filtra continutul si va impiedica alte corpuri straine sa ajunga in recipientul de colectare).

Dintr-un astfel de orificiu se pot colecta 2-5 litri de seva pe zi.

Seva de mesteacan se va colecta doar de la arborii maturi, iar dupa colectare orificiul se va umple cu un cep de lemn peste care se va aplica un strat de rasina sau ceara. Nu se vor lasa orificiile deschise dupa perioada de colectare deoarece pot afecta sanatatea arborelui.

Seva de mesteacan poate fi pastrata cateva zile la frigider, insa pe perioade indelungate necesita pasteorizare (ce determina si o reducere a calitatii) sau congelare.

Se administreaza in stare pura cate 0.5-1 litru pe zi, in cure de 2-3 saptamani, pentru adulti. In cazul copiilor cantitatea va fi mai redusa, in functie de varsta (200-500 ml pentru copii cu varsta intre 8-12 ani si 100 ml in cazul copiilor cu varsta intre 4 si 8 ani).

Acest produs oferit de padure vine sa ne arate inca o data ca padurea ofera omului mult mai mult decat lemn, iar omul trebuie sa isi reanalizeze atitudinea fata de padure si sa inceapa sa o respecte.

 

Parcul National Piatra Craiului

De la o simpla rezervatie naturala de 440 ha, declarata in anul 1938, pana la o suprafata de 14773 ha cat are acum Parcul National Piatra Craiului, obiectivele parcului sunt realiste: conservarea biodiversitatii, a speciilor valoroase, a peisajului, promovarea turismului si educarea societatii civile in spiritul protejarii naturii.

Amplasat pe suprafata a doua judete, Arges si Brasov, Parcul National Piatra Craiului are o zonare interna specifica ce cuprinde o zona de protectie integrala (104.6 ha), o zona de protectie stricta (6053.8 ha), o zona de conservare durabila si una de dezvoltare durabila.

Aici puteti consulta aceasta harta zonare piatra craiului

Pe suprafata parcului sunt delimitate si cateva rezervatii naturale: Cheile Zarnestilor, Pestera Liliecilor, Pestera Dambovicioara, Avenul din Grind, Zona carstica Dambovicioara-Brusturet, Pestera DObrestilor, Pestera nr.15, Pestera Stanciului si Pestera Uluce.

Masivul Piatra Craiului prezinta o diversitate de specii (flora si fauna), multe din ele aflate pe lista rosie a speciilor protejate, prezente in ecosisteme terestere complexe.

Pe pagina oficiala a administratiei puteti vedea o galerie foto frumoasa http://www.pcrai.ro/lang-ro/galerie.html, a ceea ce puteti gasi acolo.

Accesul in parc se realizeaza pe DN 73A – ruta Brasov- Rasnov-Zarnesti , sau pe DN 73D,  ruta Pitesti-Campulung-Zarnesti, zone din care puteti vizita si numeroase obiective de interes turistic (numeroase biserici, castelul Bran, muzeul satului Bran, asezarea romana de la Podul Dambovitei, ruinele cetatii Oratea din satul Podu Dambovitei, etc).

Administratia parcului pune la dispozitie si o harta turistica unde puteti afla ce trasee turistice sunt marcate, zonele din parc, cabanele existente, etc.

http://www.pcrai.ro/lang-ro/8/Vizitarea/harta_turistica.html#tarif

Incercati sa vizitati Parcul National Piatra Craiului (si nu doar din masina) pentru ca natura ofera mult daca stii sa o respecti. Daca totusi nu reusiti sa programati o excursie in Piatra Craiului, vizualizati fotografiile din zona, ca sa fiti constienti ce pierdeti.

Taieri ilegale in zona ta?

Pentru ca la nivel mondial lucrurile incep sa se miste in directia protejarii padurilor, unii reusesc sa realizeze lucruri minunate.

Un exemplu in acest sens este aceasta unealta oferita de earthenginepartners.appspot.com, cu ajutorul careia fiecare poate studia ce s-a petrecut in timp cu padurile dintr-o anumita zona.

harta taieri ilegale

Se introduce intai locatia (in fereastra mica de sus), apoi se alege din partea dreapta un plan (ex. Forest loss year transparent). Veti observa cum au disparut padurile dintr-o zona, pe culori, in diferite intervale de timp. O parte din zonele colorate sunt taieri legale, efectuate pe baza de amenajamente, insa multe din ele sunt taieri ilegale (fie taieri efectuate fara amenajamente si fara a fi urmate de un plan de regenerare a lor, fie paduri bracuite sistematic ce nu isi mai exercita rolul protectiv, etc).

Aceasta unealta ar fi de un real folos si autoritatilor ce pot studia unde padurea a avut de suferit, putand intervenii. Trebuie doar sa isi si doreasca acest lucru.

Societatea civila are acum la dispozitie un mecanism prin care poate observa schimbarile intervenite in anumite zone forestiere, si poate atrage atentia celor ce trebuie sa vegheze la pastrarea continuitatii padurilor.

Sectorul forestier romanesc si schimbarile climatice

Padurile si sectorul forestier al Uniunii Europene contribuie la reducerea amprentei de carbon  a Europei cu 13%. Printr-un management forestier adecvat si o diversificare a produselor din sectorul forestier (inclusiv a energiei verzi) se poate ajunge la o contributie de aproximativ 22%. Strategiile ce vor fi urmarite in cadrul Uniunii Europene vor crea anumite oportunitati pentru statele membre, iar valorificarea acestora ar trebui sa fie o prioritate a sectorului forestier din Romania.

Padurile Romaniei si sectorul forestier romanesc au cateva particularitati de care elaborarea politicilor forestiere va trebui sa tina cont:

  1. Romania poate creste suprafata fondului forestier national. Daca in celelalte state membre UE suprafata fondului forestier a tot crescut, Romania are avantajul existentei unei suprafete insemnate de terenuri degradate care pot fi ameliorate prin impadurire. In plus, prin crearea retelei de perdele forestiere de protectie, suprafata ocupata de paduri ar putea creste. Politicile de stat din domeniu vor trebui sa creeze conditiile pentru ca proprietarii acestor terenuri sa doreasca impadurirea. (si asta nu doar in beneficiul statului, ci si in beneficiul proprietarilor).
  2. Substituirea padurilor derivate si promovarea speciilor adaptate noilor conditii de mediu – In Romania o parte din paduri nu corespund in ce priveste compozitia, cu ceea ce pot oferi statiunile respective. In acelasi timp, tinand cont de predictiile climatice (in zona tarii noastre se prognozeaza o aridizare in special a zonei sudice si sud-estice), arealul unor specii se modifica (conform cercetarilor existente s-a determinat o urcare altitudinala a arealului speciilor din Romania cu 100 m la o modificare a temperaturii medii de 0.6 grade Celsius). Normele tehnice vor trebui adaptate astfel incat rezultatele cercetarilor sa poata fi implementate. Doar in acest fel padurea va putea fi stabila si in acelasi timp va putea asigura continuitatea productiei de material lemnos.
  3. Padurile private ce reprezinta aproximativ 50% din fondul forestier national sunt detinute de un numar foarte mare de proprietari – in acest sens va trebui ca statul sa intervina si sa stimuleze asocierea  (si in acest fel si gestionarea padurilor pe suprafete mari). Unul din mijloace ar fi subventionarea acestor terenuri forestiere incepand de la o anumita limita de suprafata, precum si acordarea de facilitati doar asociatiilor de proprietari.
  4. O mare parte din padurile private (in special cele retrocedate cu Legea 18/1991sunt bracuite sau regenerate cu specii pioniere, specii ce nu ofera o utilizare superioara a lemnului (din majoritatea urmand a se recolta doar lemn de foc), si deci nici o sechestrare corespunzatoare a carbonului. Aceste paduri, prin implicarea autoritatii statului si a specialistilor silvici, pot fi refacute, astfel incat compozitia arboretelor sa fie una corespunzatoare tipului natural de padure, iar materialul lemnos sa poata avea utilizare superioara.
  5. Gradul de industrializare a materialului lemons este scazut.  In momentul de fata Romania exporta majoritar cherestea. Prin politici forestiere adecvate, statul trebuie sa stimuleze industria mobilei, micii mestesugari ce folosesc lemnul, precum si cercetarea (aceasta din urma ar putea identifica noi produse ce au la baza materialul lemons). Paralel, diversificarea produselor oferite de sectorul forestier, sustinuta de o educatie apropiata de mediu, va creste utilizarea produselor forestiere, in detrimentul altor produse, prin fabricarea carora se degaja o mare cantitate de CO2. (ex. folosirea materialului lemnos in constructii in detrimentul BCA).

Practic, la nivelul tarii noastre, prin stimularea sectorului forestier (industrie si proprietari privati), colaborata cu o promovare corespunzatoare a speciilor (in functie si de predictiile climatice existente si statiune) si o crestere a suprafetei fondului forestier (terenuri degradate si perdele forestiere), amprenta de carbon ar putea fi redusa cu mai mult de 22% (cat poate fi media la nivel European).

Toate aceste masuri vor face ca sectorul forestier sa creasca in ponderea economiei nationale, si vor duce la o gestionare durabila a fondului forestier, cu implicatii directe asupra calitatii vietii din Romania.

Sa  nu uitam ca taxarea emisiilor de carbon este doar o chestiune de timp, iar daca Romania va fi pregatita pentru acest lucru va avea doar de castigat.

Parcul National Retezat

Infiintat in 1935, Parcul National Retezat are in prezent statut de arie naturala protejata de interes national si international, din anul 1979 fiind recunoscut si ca rezervatie a Biosferei. Scopul pentru care a fost infiintat este de protectie si conservare a unor esantioane resprezentative pentru spatiul geografic national si international, fiind constituit pe o suprafata totala de 38138 ha.

Concret, pe teritoriul parcului sunt prezente mai multe tipuri de habitate naturale in care biodiversitatea si-a gasit linistea.

Practic aici putem vedea ce in alte parti omul a distrus, de la diverse specii de plante si animale, la ecosisteme forestiere si alpine complexe, in care diversitatea face ca natura sa se autoregleze si sa isi gaseasca un echilibru stabil.

Cercetatorii au descoperit pana acum in aceasta arie naturala protejata aproximativ 1190 specii de plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare, 50 specii de mamifere, 80 specii de pasari, 9 specii de reptile si 5 specii de amfibieni.

Daca la aceasta diversitate mai adaugam si cele 20 de varfuri de peste 2000 m, respectiv cele 80 de lacuri glaciare (din care cel mai mare lacul Bucura de 8.9 ha), ne formam o vedere de ansamblu a ce ascunde aceasta zona exceptionala.

Parcul National Retezat are o anumita zonare interna, deci este impartit in anumite zone in care sunt permise doar anumite tipuri de activitati, in functie de ce se urmareste in acele zone.

Harta Parcului National Retezat, respectiv o zonare a acestuia

Vedere de ansamblu a Retezatului.

Accesul in Parcul National Retezat se face fie pe Drumul Nucşoara- Cârnic sau pe  – Drumul de pe Lapusnicu Mare (Gura Apei- Gura Bucurei) 

Harta de acces in Retezat

Administratia parcului ne pune la dispozitie si mai multe trasee de pe care iubitorii muntelui pot vizita parcul. –  trasee turistice Retezat

Mai multe detalii pot fi gasite pe situl oficial al parcului – www.retezat.ro, insa cel mai indicat este sa descoperiti singuri aceste frumuseti naturale inestimabile.

Va garantez ca dupa o vacanta in Parcul National Retezat veti aprecia mult mai mult bogatiile tarii noastre.

Si ca sa va conving ca merita efortul, aici puteti vedea o parte din ce experienta a trait Razvan Pascu in excursia sa in Retezat.

http://razvanpascu.ro/2012/09/02/romania-e-frumoasa-50-parcul-national-retezat/

Sectorul forestier si schimbarile climatice

Traim intr-o lume in continua miscare, in care omul a inceput sa inteleaga rolul naturii in viata fiecaruia, a inceput sa fie mai responsabil, a inceput sa se gandeasca la generatiile urmatoare si la rolul sau in asigurarea continuitatii resurselor, a inceput sa ceara ca lucrurile ce il inconjoara sa fie verzi.

Padurile ocupa 38% din suprafata Europei, iar ecosistemele forestiere, impreuna cu produsele padurii si energiile regenerabile produse de padure contribuie cu 10-13% la reducerea amprentei de carbon a Europei.

In contextul in care fiecare tara s-a angajat, la Paris, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon (respectiv a amprentei de carbon), se pune problema cum poate fiecare sector al economiei sa participe.

Studiile recente arata ca printr-un management corespunzator la nivelul Europei, padurile pot oferi mult mai mult, ar putea chiar contribui cu pana la 20-25% la reducerea amprentei de carbon a Europei.

Fiecare tara sau grup de tari europene are anumit specific al sectorului forestier, prin urmare oportunitatile sunt diferite.

Important este ca fiecare tara sa isi stabileasca niste obiective concrete, si sa fie constienta de oportunitatile specifice existente.

Europa a inteles ca padurile pot oferi mai mult, managementul forestier trebuie sa profite de oportunitatile existente, iar sectorul forestier trebuie sa isi inteleaga rolul  in economia Europei.

In sectorul forestier european se desprind trei idei principale:

  • Cresterea contributiei sectorului forestier pana la 20-25 % din reducerea amprentei de carbon a Europei, pana in 2040-2050;
  • Regandirea sectorului forestier si utilizarea tehnologiilor moderne in sensul apropierii acestora de natura (inclusiv cresterea importantei utilizarii produselor forestiere prin inlocuirea altor produse cu amprenta de carbon ridicata – ex. Utilizarea lemnului in constructii si astfel sechestrarea unei cantitati mai mari de carbon pe de o parte si reducerea emisiilor prin nefolosirea altor produse cu amprenta de carbon – ex. folosirea lemnului in locul BCA) :
  • Taxarea poluatorilor in functie de amprenta de carbon lasata –  Mai devreme sau mai tarziu, datorita schimbarilor din societate, se va impune tot mai mult taxarea celor ce polueaza in functie de amprenta de carbon lasata. Aceasta taxare va face ca in timp tehnologiile sa fie adaptate la natura, iar produsele sa fie obtinute prin practici adecvate, apropiate de natura (dezvoltarea bioeconomiei)

Tinand cont de tendintele mondiale si europene, sectorul forestier din Romania trebuie sa se adapteze, mai ales datorita faptului ca oportunitatile existente pentru noi sunt mult mai diverse, iar padurile Romaniei pot conta in amprenta de carbon lasata de tara noastra la nivel European. 

Doar printr-o gestionare durabila si responsabila a padurilor, Romania poate trece la statutul de tara verde, tara in care ecosistemele forestiere si produsele padurii contribuie la bunastarea societatii.

Dimensiunea arborilor si efectele secetei

Efectele schimbarilor climatice sunt din ce in ce mai evidente, iar padurea, asa cum o stim noi, probabil nu va mai exista.

In toata lumea efectul schimbarilor climatice se resimte in special prin accentuarea extremelor climatice.

Deja Romania se confrunta cu perioade accentuate de seceta ce determina o destabilizare accentuata a ecosistemelor forestiere.

Si pentru ca in alte tari lucrurile se misca, si cercetarea incearca sa determine directia in care probabil se va schimba padurea, s-a studiat in ce masura sunt afectati arborii de efectele secetei, rezultatele fiind unele ingrijoratoare.

Pentru acest proiect au fost studiate 38 de locatii (paduri diferite) unde cercetatorii au incercat sa determine ce efecte are seceta asupra acestor ecosisteme forestiere.

In timpul vietii, arborii de mari dimensiuni acumuleaza in tesuturi cantitati importante de carbon, carbon care prin moartea acestora este din nou eliberat (practic arborii devin sursa de carbon). Mai mult chiar, arborii de mari dimensiuni transpira, si determina eliberarea in atmosfera de vapori, contribuind practic la racirea mediului si formarea norilor. In acelasi timp, prin dimensiunile lor, arborii de mari dimensiuni sunt mediu de viata pentru multe specii de plante si animale, contribuind practic la diversificarea ecosistemului forestier.

Toate aceste functii importante ale acestor arbori de mari dimensiuni sunt sustinute si de cantitatile mari de apa pe care acestia o iau din sol, cantitati de apa fara de care acestia nu mai pot supravietui.

In caz de seceta accentuata, arborii de mari dimensiuni nu mai pot face fata stresului hidric, si incet incep sa intre in declin, mult mai repede decat arborii de dimensiuni mai mici. Prin moartea acestora ecosistemul forestier se destructureaza, isi reduce diversitatea, iar padurea in ansamblu nu isi mai exercita functiile sale.

Rezultatele cercetarilor trebuie sa fie un semnal de alarma pentru toate tarile deoarece schimbarile climatice preconizate vor duce la declinul ireversibil al ecosistemelor forestiere, cu impact direct asupra calitatii vietii tuturor.

Si in Romania, in ultimii ani,acest fenomen s-a accentuat, padurile noastre fiind afectate direct de efectele secetelor prelungite din anii 2012-2013 si 2015. 

Astfel, ne-am intrebat cu totii de ce arborii cei mai mari si mai frumosi din padure incep sa se usuce brusc, iar arborii de mici dimensiuni, mai rezistenti la seceta reusesc sa se adapteze mai usor.

Efectele secetei se vad deja in multe din padurile Romaniei unde, datorita secetelor accentuate, tot mai multe paduri au inceput sa se usuce.arbore uscat

Autoritatile noastre au dat vina pe diversi agenti patogeni, cum sunt gandacii de scoarta (practic daunatori secundari ce au proliferat pe fondul acestui stres hidric accentuat), insa realitatea este una mult mai cruda si ireversibila Padurile dispar datorita efectelor climatice extreme, iar noi ca tara nu reusim sa ne adaptam noilor conditii de mediu.

Avem nevoie de o strategie nationala mult mai flexibila, care sa ne permita o abordare mult mai realista a fenomenului uscarilor din padurile noastre, si chiar o proiectie de viitor asupra modificarii arealului speciilor actuale in functie de schimbarile climatice prognozate la nivel mondial.

Fara o astfel de abordare, in urmatoarele decenii vom asista la o degradare accentuata a ecosistemelor forestiere, cu impact direct asupra calitatii vietii.

Filtrarea apei in padure

De foarte multe ori in padure, dupa o activitate intensa, sau cand campam, avem nevoie de apa. In lipsa unui izvor cu apa curata suntem nevoiti sa folosim ce avem la indemana – o baltoaca sau apa dintr-un lac.

Utilizarea unei ape nefiltrate duce insa la imbolnavirea organismului cu toate problemele aferente.

Acum insa exista si o solutie – utilizarea arborilor pentru filtrarea apei.

Cercetatorii au descoperit ca alburnul este un excelent filtru natural. Experimentele au fost facute intai pe specii de rasinoase, prin acest procedeu oricine putand obtine o cantitate de 4 litri de apa pe zi, suficient pentru un adult. Studiile au aratat ca o mica bucata de alburn poate filtra pana la 99 % din bacteriile E. Coli.

modul de filtrare a apei de catre celule
modul de filtrare a apei de catre celule

Calitatea apei filtrate depinde mult si de tipul de alburn. Astfel, noile cercetari au constatat faptul ca, natural se pot filtra particule mai mari de 70 nanometrii, practic majoritatea agentilor patogeni. Trebuie de specificat si faptul ca de obicei alburnul nu poate filtra virusii, datorita dimensiunilor foarte mici. Acum se studiaza diferite tipuri de alburn, stiut fiind ca speciile de foioase au porii mult mai mici decat coniferele.

Rezultatele acestor cercetari pot deschide noi oportunitati de folosire a lemnului, respectiv utilizarea alburnului in fabricarea filtrelor naturale, o solutie mult mai ieftina in zonele de munte, unde o bucata mica de lemn ar putea fi folosita la purificarea apei din comunitatile respective.

Padurea si schimbarile climatice

Chiar acum, la Paris, liderii lumii s-au intalnit pentru a cauta solutii la schimbarile climatice ce se preconizeaza in perioada urmatoare. Concret, oamenii de stiinta avertizeaza ca, fara actiuni imediate omenirea se va confrunta cu o crestere a temperaturii globale de peste 2 grade Celsius, ceea ce ar fi catastrofal pentru omenire.

Desi 2 grade Celsius nu pare o temperatura mare, totusi, pentru majoritatea speciilor de plante si animale aceasta este similara cu extinctia.

Cresterea temperaturii determina migrarea speciilor sau adaptarea acestora, lucru imposibil pentru speciile de arbori, intr-o asa scurta perioada de timp.

Majoritatea tarilor lumii se pregatesc deja pentru asa un scenariu, insa in Romania, lucrurile parca au inghetat undeva in secolul trecut.

De aproape un secol in Romania sectorul forestier a inghetat, cercetarea este subfinantata, iar putinele teme de cercetare promovate nu isi au finalitatea in practica forestiera.

Fara o strategie de viitor asupra padurilor Romaniei, acestea sunt sortite degradarii ireversibile.

Tot ceea ce sa facut pana in prezent este un articol fara finalitate in Legea 133/2015 „atenuarea consecintelor produse de schimbarile climatice asupra padurilor, precum si adaptarea padurilor la schimbarile climatice.”

Ce presupune acest articol si cum va fi realizat nu stie nimeni. Concret au inserat acest articol in codul silvic ca sa arate bine.

Acum, in acest ultimul ceas, padurile Romaniei au nevoie de o strategie de viitor, care sa includa toate previziunile cercetatorilor lumii privind schimbarile climatice, si sa asigure permanenta padurii.

Aceasta strategie de viitor va trebui sa ia in calcul obligatoriu modificarea arealului speciilor existente, modul de asociere a acestora si diversificarea structurii ecosistemelor forestiere atat pe orizontala cat si pe verticala. Doar prin diversitate si stabilitate, ecosistemele forestiere vor fi capabile sa reziste presiunilor climatice la care sunt supuse.

Avem nevoie de implementarea imediata a acestor norme pentru a putea beneficia si in viitor de beneficiile pe care padurea le aduce.

Fara un complex de norme capabile sa raspunda nevoilor padurii, in contextul schimbarilor climatice, ecosistemele forestiere vor continua sa se degradeze, fara a fi capabile sa isi asigure continuitatea si functiile.

Padurea trebuie privita ca o necesitate pentru  omenire, nu ca o sursa continua de venituri.